Prioritatile la medic
O perioada nebuna, gripa, raceala si multe viroze de care speram sa ne tinem cat mai departe sau macar sa ne tratam de acasa. Ieri, am fost nevoita sa fac o vizita la medicul de familie pentru un rosu in gat destul de puternic,condimentat cu febra foarte mare. Nu am fost pentru mine, am fost pentru copilul meu care nu se simtea tocmai bine. Coada mare, asa cu este de obicei la medicul de familie. Prioritate au copiii pana intr-un an, dar si cei care vin pentru a se vaccina, urgentele si femeile insarcinate. Perfect de acord!
La usa asteapta, la fel ca multi alti copii, si un copil cu sindromul down care, ce-i drept, nu parea sa fie racit, venea din alte motive medicale, motive medicale care vin la pachet cu aceasta boala. Dar ei aleg sa se poate cu demnitate, spre deosebire de noi cei care avem probleme destul de rar. Chiar si asa, au fost mamicii care au considerat ca vaccinarea unui copil este mai importanta, iar asta a insemnat ca acest copil sa astepte suficient de mult timp, astfel incat sa intre toate prioritatile, cand el de fapt era o prioritate.
In mod normal, un copil care urmeaza sa fie vaccinat, trebuie sa fie clinic sanatos. Iar daca aceasta conditie nu este indeplinita, vaccinarea nu poate avea loc. M-am tot intrebat de ce acest copil nu a avut prioritate si pentru alte persoane care au ales sa intre in fata lui? De ce noi nu mai empatizam? Pentru fiecare mama copilul ei este cel mai important, dar chiar si asa, trebuie sa avem maturitatea necesara pentru a ne da seama cand un alt copil poate sa ne rapeasca 10 minute pentru a primi o consultatie inaintea copilului nostru, chiar a noastra.
Nici nu vreau sa stiu ce este in sufletul unui astfel de mame care are un copil special, care necesita in permanenta ingrijire de specialitate. Doar imi imaginez ca este tare greu si nu ne-ar placea sa fim in papucii ei/ ai lor, ai parintilor sau ai copiilor. Pe de alta parte, mi-ar placea sa cred ca intr-o zi lucrurile se vor remedia si chiar daca stiu ca schimbarea incepe chiar cu noi, este extrem de placut sa regasesti gesturi frumoase la oamenii cu care interactonezi, chiar si cu cei care interactionezi intamplator.
Nu cred ca este asa greu sa ne ajutam mai mult si sa avem grija sa facem o lume mai bune, atat pentru noi, cat si pentru copiii nostri, mai ales BUNATATEA SI EMPATIA nu costa.


